lustrație

motto: nuferi galbeni ai rupt pentru mine atunci când lalelele roșu-nfloreau florile tale ah florile tale creșteau toate din lacrimi de-amor pentru tine au ramas doar petalele triste … eu stau la fereastra deschisă cu gândul la tine iar acolo departe când roșu-nfloreau nuferi galbeni ai rupt pentru mine alte sunt zilele mele acum poate sunt altele florile tale umbre și taine și nuferi și scrum toate trec toate-s negre petale era pe când nuferi ai rupt pentru mine osul acesta, găsit aici în cimitir, e mult mai prețios decât tot ce-mi poti oferi tu, iubito, pentru că e de profesor universitar vezi acolo pe placa aceea e scris profesorul Y, decedat în anul Z, mileniul trecut nu e mai bine sa-l îngropam la loc ca să-și doarmă profesorul somnul liniștit, creștinește refren: hai ku mine draga me să-ți arăt eu dragoste cum poți vorbi așa despre un profesor... cred că mai bine să-l ducem înapoi la universitate, să se vorbească acolo despre dânsul, să se faca investigații antropologice, să se vadă cum gândea profesorul atunci, cum mai gândeste acum refren. fu..., uite ce murdar e și ce miros grețos, tocmai din aceste considerente specialiștii au de lucru fu…(urmeaza întreaga expresie vulgară pe care nu o reproducem aici, deoarece e prea puturoasă) îmrumuta-mi, te rog, parfumul tău. refren (bis). cum să mai scriu eu poeme, daca muriti, ah, profesori batrâni (aș fi spus și iubiți, dar mi-e frică să nu plagiez elevii) va rog, nu muriti chiar așa grabit, mai traiti măcar câtiva ani, pâna reusesc să public și eu un volum, să am și eu volumul meu de poeme, pe care să-l criticați și lăudați la universitate. mai veniti pe la ore macar așa, cum puteți așa cu naftalina din hainele și ideile dvs cu care mai sprijiniți pereții alma mater și mâinile dumneavoastra tremurânde cu foile îngălbenite de timp și de vechimea conspectelor voastre încă din ex-URSS. nu mi-a mai ramas mult de scris, va rog! refren. și dvs, domnule profesor, meritați o palmă de pamânt peste sicriu eu mi-am rezervat câteva ninsori pentru orice eventualiatate da, da puteți lua și partea mea de pamânt, v-o împrumut lingeți-vă sarea iodurată, lăsați-mi fulgii și geamantanul, vă rog, nu-l uitați, naftalină... refren: haikuarăteudragoste