Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Biserica din satul meu

1 min lectură·
Mediu
Aceasta este casa mea,
E locul unde am crescut,
E locul unde-am cunoscut
Iubirea lui Isus.
Nicicand nu voi putea uita
Cum toti veneam duminica
Cu mic, cu mare,
Cu tanar, cu batran,
La inchinare!
Aici am spus eu prima poezie
Aici am auzit intai Cuvantul
Si primele cantari
Aici au inceputul.
Parca ii vad, ca ieri
Pe ai Domnului ucenici
Pe dragii nostri, scumpi bunici
Cuvantul predicand.
La rugaciune erau,poate
Fratele Mihai sau Iacob,
La studiu poate Covaci,
La ora biblica Toderea Pocaitei.
Dar cel mai mult ma bucuram
Cand la amvon il vedeam
Pe fratele Craciunea,
Bunicul meu.
Bine-inteles c-au fost si altii
Pe care noi nu i-am uitat
Dar Dumnezeu le stie sirul
Caci el le-a dat si Harul.
O!Doamne cat s-ar bucura
Vazand acum biserica...
Si cred ca ruga lor ar fi
Sa fie plina de copii...
Copii ai lui Cristos!
Ei au plecat la Domnul Sus
Lasand in urma lor nestins
Al amintirilor album
Un ghid al celor de acum.
Invata-ne Tu Domnul meu
Sa Iti pastram Cuvantul Tau
In inimile noastre
Ca pietre nestemate
Amin!
002.681
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
181
Citire
1 min
Versuri
43
Actualizat

Cum sa citezi

popovici cornelia. “Biserica din satul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/popovici-cornelia/poezie/1834801/biserica-din-satul-meu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.