Poezie
Paria
Proscris
1 min lectură·
Mediu
Mergând pe stradă-nspre nimic
Oriunde mă duc picioarele-mi murdare,
Atrag priviri reci și sfredelitoare,
Însă nu mă sfiesc de ele niciun pic.
Aprind o țigară și îmi continui drumul,
În marșul meu înspre necunoscut,
Un proscris, în lume sunt văzut,
Plec ca să uit amintiri, lume, totul.
Aud injurii și batjocuri șoptite
De oamenii ce pretind a fi “de bine”;
Nenorociți și lași cuceriți de ispite
Și trec pe lângă ei, mândru, fără rușine.
M-atacă cu ce pot, lovituri și cuvinte,
Însă știu că nu se gândesc înainte.
Îmi văd de drum, iar ei mă lasă-n pace
Stiind că sunt superior celor la “patru ace”.
00920
0