Poezie
un ultim gand
1 min lectură·
Mediu
Alerg printre nori,
In negura vremurilor uitate,
Au renascut din cenusa si uitare
Cei ce-au dat numele la soare,
Cei ce au plimbat luna pe cer
Au simtit durerea in razboiul vietii
Au murit dar nu-i uitam etern
Si-au lasat un nume pe bolta cereasca
si-acum visam si ne dorim ca ei sa fim
Sa ne numim zei , nemuritori sa fim
Dar cu totii murim...
Suntem toti ingropati in acelasi pamant
Si toti suntem hrana viermilor ce cresc
Doliu si resemnare , tacere si durere
Multi plang , injura sau devin depresivi,
Oare pentru ce ...pentru ce mai plangi daca am murit
De ce ma mai injuri daca nu mai sunt
Toti v-ascundeti in spatele mastilor pana nu mai sunt
Si cand din cavou se-aude un ultim strigat
Imi aruncati in gura cu pamant si ma ingropati
Am murit sunteti multumiti k numai exist...?
013.022
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Popescu Alexandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 145
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Popescu Alexandru. “un ultim gand.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/popescu-alexandru-0018965/poezie/207461/un-ultim-gandComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Deșertăciuni, ambiguități, multe locuri comune, măști inutile, reverii depresive axate pe ideea morții ca damnare sau mutilare sufletească...Comparația oameni-zei este improprie, nu zeii au dat \"numele la soare\", cum spui, și nici \"n-au plimbat luna pe cer\". Întrebarea din final este banală. Mai sunt și greșeli de scriere: diacritice, \"ca\" ,și nu k...că nu e sms etc.
0
