Poezie
De...râs !
Sărac popor, dar tot avem ... umor ...
2 min lectură·
Mediu
Prefață
Stăteam închis într-un sertar
unde oftam cu tot „umorul”,
dar cineva a tras zăvorul,
ne-a liberat din lung coșmar...
Când s-au trezit și „odioșii”,
era târziu..., cântau cocoșii...
De-aceea-n astă dimineață
le iau finalul... drept... prefață.
________________________________________
Râsul-Plânsul
A venit la mine Plânsul
și stresat, și-alienat;
milă mi-am făcut de dânsul
și în Râs l-am preschimbat...
Dar continuând a râde,
de-acum tot cu dinadinsul,
toate-mi par așa de hâde,
că din nou m-apucă... Plânsul...
__________________________________________
Muza
Veni în somn o Muză să îmi spună
că prea o-ncorsetează visul meu,
că steaua mea începe să apună
și c-o atrag din ce în ce mai greu.
„Să-ți spun că ești frumos, te-aș amăgi,
sau că-ți rezerv iubirea mea cea castă,
când știu că ai alături trei copii
și o nevastă care mai adastă?!
Să-ți spun că-s norocoasă, te-aș minți -
și la noroc doar proștii mai visează;
eu știu că ai un car de datorii -
problema asta te interesează...
Că ai talent, s-o spun, fără de scuză,
eu cred că te-ai simți profund jignit...
De ce atunci ți-ar trebui o Muză?
Hai, scoală-te și pun\'-te pe citit!...”
Când m-am trezit cu amintirea-i vie,
eram la masa mea, lângă fereastră,
și am notat ce-a zis - ca să se știe!
Dar socotiți acum și dumneavoastră:
Muză a fost?!... sau ce-a putut să fie?!
___________________________________________________
012.722
0
CD