noi
am găsit visul de mâine început și în genunchi... era aproape terminat când l-au condamnat... zorii strâmți și goi se picurau singuri pe ghilotină... nu a rămas
idem
Te-am asteptat Ca pe un tren, Cu sufletul intins Pe sine…
ultima iubire
ultima iubire nu salva neantul de soarta sa, te-as fi iubit oricum. doar atlantidele naroade au nevoie de posteritate.
steril
steril mi-a ajuns sufletul ca o vaca sacra. te iubesc?
noapte buna
noapte buna ma simt ca un foton orfan, întunecat in propria lumina, invidios pe umbre. retina ta devine cimitir.
din nou
voi veni, carotida visului a evadat zorii sufletului, culoarea irosirii uitate îmbrățișează jurul incolor.. ca o insomnie letală viața adoarme iubirea.. mă voi naște iar, ca un
manifest
Mă arunc în gol și regret căldura și frontiera cosmosului..... mă arunc în gol și nu înțeleg de ce nu ai îmbrăcat cu ceva viața... mă arunc în gol, iubirea mea până la
masuri
ultimul anotimp Daca toamna E atunci cand Te culeg târziu Din brațe, Si-mi scuturi, Din cuvinte Pe jos, în suflet Numai dor....... Atunci înseamnă Că iarna e aproape Și-am să
masuri
IRISI DE TOAMNA am intre pleoape bataturi sarate.. stropi ridicati in picioare, spre norii tai caprui sunt lacrimile mele.. plangand cu toamna cocorii
