Poezii

Privește cum toți cei care ne văd,ne judecă Ne modifică,ne transpun,ne modelează Ne lovesc,ne ucid,ne îngroapă. Și după atâtea eforturi Tot ei se prăbușesc la pământ. Căci noi,noi nu existăm

Izbesc ploi grele în toamnă Și rând pe rând ,ei,toți mor, Artiști cu suflete arse Copii părăsiți... Și uite cum vine și iarna Iar ei se iubesc, Cu ger pe pleoape și buze Zăpada-i ucide