Poezie

Matematica dorului...

1 min lectură·30 mai 2008

Mediu

Sa nu poți respira fără mine,

Să nu poți gândi fără o părticică din surâsul meu

Pe care să-l aștepți așa cum râvnești la fiecare șoaptă

Care ne inlănțuie și jură...

Odată cu... da, odată cu noi

Să nu ne despartă.

Fiindcă știe că ești una cu mine,

Cu sărutul, gândul, mângâierea, vrerea și dorul meu

De tine

Care nu mă poate lăsa

Fără o părticică inseparabilă, vitală

Din mine.

Fără o dulce și tandră bucățică a sufletului meu

Pe care o doresc noapte și zi,

Adică fără tine,

Dragoste,

Iar tu o știi.

Să nu pot respira nici în gând fără tine,

Să nu poți gândi nici în vis fără o particică din mine

Pe care să o aștepți așa cum râvnești la fiecare atingere blândă

Care ne înlănțuie iar și jură...

Odată cu... da, odată cu noi

Să nu ne mai despartă;

Adică fără mine,

Dragoste,

Iar eu o știu.

Fin

București, 30 mai 2008

003.013

petruta ionescu. “Matematica dorului....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petruta-ionescu/poezie/1785438/matematica-dorului

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.