Poezie

Păcat

1 min lectură·14 octombrie 2004

Mediu

Păcatul meu e fără cusur –

ne-ndoielnic cel mai greu dintre toate,

singurul uitat de închisori

scăpat de sub aripi de moarte.

Sunt vinovat pentru gândul ce nu l-am gândit

când până și munții îmi făceau semne,

pentru luminile ce nu le-am ivit

și zac în mine împietrite,

pentru cuvântul care,

în tăcere s-a spart ca valul de stâncă,

pe când sete era de cuvânt și de rugă.

Nu mă mângăiați voi, stelelor,

căci iată, vina mea este veche :

sunt vinovat pentru talantul îngropat,

ce n-a avut nicicând pereche.

001.682

Petre Enache. “Păcat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petre-enache/poezie/90426/pacat

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.