Poezie
Neputinta
1 min lectură·
Mediu
Odata inima ta era un lac
Si eu, soarele...
Te-am evaporat scumpul meu
Si te-am pierdut in ploaie.
Acum esti un cub perfect de gheata
Supus asteptarii
Unui alt astru, puternic,
Sa-ti dea caldura schimbarii.
De mine, poate ai aflat:
Caldura am pierdut-o atunci
Si nu am mai recuperat-o
Cel mult, s-a transformat...
Astazi sunt un biet soare cu dinti
Fara prea multa putere sa schimb
Starile tale de agregare.
011853
0
parerea nepriceputului.