Poezie

icoana

ruga de dincolo de Prut

1 min lectură·27 februarie 2004

Mediu

Icoană

Pășești mărunt înspre altar,

Supus, ca Lui să te închini,

Și-aștepți mereu și în zadar,

Cuvântul glasului divin...

Căci tu, român pierdut de casă,

Vorbești cu El în alte limbi,

Și-nstrăinarea te apasă,

Când știi că Prutul îți e zid.

Privești mereu înspre-o icoană:

E Maica și cu Pruncul Său;

Și plângi gândind la a ta țară,

Icoană fără Dumnezeu.

Al sorții pictor te-a uitat

Și Maica-i singură și tristă,

Iar tu, țăran însingurat,

Îngenunchiezi sub mâna-i tot întinsă...

001.418

Petraru Carmen. “icoana.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petraru-carmen/poezie/64741/icoana

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.