Poezie
Scrisoare tatei
1 min lectură·
Mediu
I-ti scriu de-aici din lumea noastra rece
din linistea cupolei de calcar
te-aud,te stiu ca-ci ninge-ncet si rar
cu fulgi fragili,ca timpul care trece.
Esti prea departe,poate sa-ntelegi
aceasta,grea,apasatoare clipa
cum ne subjuga timpul subt aripa
pe noi,plapanzi,masluitori de legi.
Esti prea departe,poate e tarziu
si-as vrea sa ninga calm si impacat
in lumea obosita de pacat
unde mai sunt si visator si viu
P.S
Te-aud,te stiu pe undeva pe-aproape,
in linistea ce nu ne mai incape
.
001114
0