Poezie

Un Moment de Panica

2 min lectură·16 iulie 2010

Mediu

Ce-ti ramane de facut atunci

Cand te trezesti invins in fata vietii?

Cand nu mai poti sa lupti? Cand inima ta

S-a transformat intr-un bloc de piatra

Ce-ti atarna greu in piept?

Cand nimeni si nimic din jurul tau nu mai conteaza?

Cand nu mai simti nimica de parca ai fi luat morfina?

Cand a murit si ea: speranta?

Si zaci in sine, pierdut printre oameni. Si stii!

Ai murit! Esti mort pentru tine! Pentru tine, nu pentru altii!

Si te tarasti ascuns pentru toti

Cu masca fericirii pictata pe chip,

Numarand minute, ore, zile, ani,pana la clipa din urma.

Dar nu te lasi! Te zbati! Si-ti zbieri in sine!

Simti cum durerea iti strapunge trupul, si te cuprinde frica!

Se strange ghem in trupul tau,

Si creste, inlantuindu-ti mintea

In fantasmele ei, torturandu-te si

Lasandu-ti trupul fara vlaga.

Si atunci te invaluie pacea, linistea deplina.

Fara culoare , fara sunet.

Plutesti nedumerit printr-un ocean de lumina.

Fara ganduri, fara nevoi.

Sufletul tau se-nmoaie, se curata si spala in lumina,

Potolindu-ti mintea de foamea ei de moarte.

Si apoi iti dai seama: Salvarea e iubirea!

Trupul iti tresare, mintea ta zboara

Cu viteza unui gand de fericire,

Si stergi cu dosul palmei fierbinteala lacrimilor

Ce ti-au scaldat obrajii.

Realizezi deodata ca a trecut doar un moment.

Un moment de panica!

00918

Paula Boaru. “Un Moment de Panica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paula-boaru/poezie/13947553/un-moment-de-panica

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.