Poezie
delir
1 min lectură·
Mediu
imi umplu plamanii de aer de tine,
mi-e frica sa suflu ca pot sa te pierd,
respir mai apoi, dispari nevazuta,
alerg sa te prind inspirandu-te iar.
ma ustura-n talpi poteca prea lunga,
hatisul viclean m-arunca-nspre moarte,
cu spini imbibati in ranile-mi palmii
si maini ce mi-alunga dorinte desarte.
camasa mi-e uda si rupta pe mine
si-mi fura din apa si sange,
iar codrii imi urla-n timpane salbatic,
mi-e teama! ba nu, mai pot sa mai bajbai.
vezi, ziua de-o strig se preface in noapte.
002108
0