Poezie
Nori
1 min lectură·
Mediu
Cu toții fug!
Fug de mine, de ei, de noi.
Puhoi de nori.
Pulbere in zori.
Alarmați, ba tăcuți, privesc pe sub sprâncene - gene.
Zi toridă în zonă aridă,
Adie, te îmbie si el...vântul.
Cântecel armonie!
O mie de zile și de nopți adormite-adâncite in ere-paralele.
Și ele...
Rândunele in alai-
Călare pe cai.
Și fug...
Izvoare secate, pe stancile crestate.
Lung, lat, inalt,
Cutreierat.
Și toate fug!
Din mine, din ei si din noi,
Nori...
001775
0