Poezie
La Proxima
1 min lectură·
Mediu
Închisă in naveta spațială,
privesc Pămantul cum se face mic.
Trăiesc un sentiment de implinire,
dar mă strivesc de propriu-mi trup.
Desculță in pupitrul de comandă,
Inelul Arctic subatomic apăsându-mi pieptul,
In cel mai autentic mod, subconstient.
Accelerez. Ce dacă fac iar accident?
Apăs butonul, nu fără regrete.
Pupilele automat mi se contractă
Și părăsesc acum orbita Terrei,
Ce-mi pare-o păpădie albastră-verde.
La dreapta mea, ghețarii de pe Marte
In stânga, un pustiu de Univers.
Atât de-aproape de ceea ce caut
și totuși, mi-este teamă că ma pierd?
Prin fuselajul transparent de sticlă,
În fața ochilor, perfecțiune absolută!
Se-anunță-n difuzoare Proxima.
Aici cobor, la următoarea stea!
001.118
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Pasărea În Spatziu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Pasărea În Spatziu. “La Proxima.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pasarea-in-spatziu/poezie/13905565/la-proximaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
