Parfenie Iliieas

Eii si ce mai poi sa promiti tu acum ai strans iata toata mahala din sat Si faci o prezentare gogonata despre fericire aci pe pamant... ca ai sa cum peri graunte de bumbac si ai sa le imparti

Tu permanent te jelui mie că tot scrii Texte-n pustiu... Bine te cred o văd le știu... Și eu am fost ca tine tânăr și mărăț... Poate mai puțin Îndrăzneț... Și de fiecare dată cănd mă așezam

Te simpt... Îmi ești atât de-aproape Iubite Cititor... Deși ne tot desparte O Mare Si un Ocean... De ne publicate pagini din suflet arzător... Iubite!!! Cititor!!! Ci nu citești din

Cădeau șuvițe aurii de păr... Asfințindu-ți fața... Iar Tu Mâncai un colț de măr Cu Eminescu-n brațe... Ședeai mereu îm banca-ntâi... Mereu printre cei eminenți... Iar eu lenos... S-au

Din Varf... Privesc... La Emisfere... Ce-ntruchipeaza Terra!!! Si-ndata gasesc eu Emisfera Dreapta... Mai sus de Ecuator... Prind eu Continentul Euroasiatic!!! Si tarmul Marii

La marginea iazului din sat Creștea o Răchită Și creștea Mândră Răchita Toți sătenii o admirau Și mulți se odihneau La umbra ei bogată... Și stăpânul cu casa Pe malul iazului Avea grijă de

Artiziana lucra La noi asa se intampla Cand vreai sa faci o poza mai reusita Se primeste mai des Pocita... Atunci insa lucrea artiziana Si sareau picaturi in parti Oprindu-se pe parul tau

Tu m-ai tăiat cu o beschie cu dinții roși... Și m-ai tăiat lung și dureros... Dar eu... Stejar bătrân și vânjos... Așa și nu am scos... Nici capăt de sunet și de schânceală... Știam eu că ai să

Îmi cercetez inima în adâncime Și te găsesc Pe tine... Cu fața înlâcrâmatâ plecănd de la mine... Îmi ascult cu pietate Cărările Și găsesc pași Și șoptiri De iubire... Îmi opresc pasul

Pătratul desenat de tine pe tabla neagră Mai mult îmi aducea aminte de Un Patru Later schilodit de o mâină meschină... Care a dorit să demonstreze Cu niște rezerve că Mai există și

In vraja culorilr tale m-am pomenit nepacatuit... Si e pacat. Toamna Frumoasa!!! Covor Aurit!!! Si Cerul ce ieri era plumburiu Astazi iata-l curat Azuriu!!! Si e pacat. Dar e

La Țară mergem Tot mai rar... Iar unii nici nu au Habar... La Țară apa e mai dulce Mai tare Soarele străluce Mai multe floricele sunt Mai multe păsărele cânt... La Țară aerul te-mbată La

Prin negura se pitea o carare spre tine pic cu pic picatura statea in impas cum si cu cine se poate face un Glas... Ar fi si bine si nu prea rau ca si tu Sa stai cu nasul tau in apa

Am strans clipa dupa clipa langa chipul tau frumos un buchet de serenade de la glasul tau duios... Am strans clipa dupa clipa de pe sanii tai voiosi un ghioc de odoleana si o sopata de

Inca e umed pamantul in gradina dar E nevoie sa scot cartofii cei de Mai... Maiovka le zic la nordul Moldovei... Tot lotul e tot una... Si cartofii au fost cumparati de la un stapan Dar

Și-a aranjat culcușul pe o bancă din grădina publică Fiind ferm convins că in colțușorul ăsta stingher Nu îl v-a vedea Nimeni... Dar n-a fost așa... La trei pați de culcușul dumnealui se

Pentru intelepciunea ta Primavara grabita am fost nevoit sa platesc... Din partea de suflet A mea... Si durerea nesamuita si covarsitoare Si placera de a fi iubit de tine Toate au