Poezie
13 63
u
1 min lectură·
Mediu
mlaștina a fost adîncă dar
eu îmi gătisem o jerdie din cele lungi și trainice
care se numește
bam buc...........
și norocul l-am așezat lîngă mine
dragostea ta de minciună era atît de trainică că
am scpat de mlaștină doar cînd am înțeless că nu are sens
să înțeleg și eu ceva din opera ta
Doamne Mata conduci cu mîina mea care și zi și noapte
iat-o stă pe tastiera asta
magică
a unui lap top
a c e r..............
și mă ridic ușurel de păr
din
Mlaștina plină de poezii rezistibile la
mocirla din mlaștină..................................
iar unii mai și mai și de grei iese ușor din
rahatul
eii...................
scrisul meu e voia ta
Doamne........
iartă păcatele mele
a zis mlaștina și de data asta
a înghițit supra obosită fiind ultimul meu
cuvînt.................
acum stau și meditez
oare de ce atîtea lacrimi sloboadă
rinichii tăi..............
din mlaștina viselor mele se pot
ridica
atîta durere și cere ploaie
solul
eu sunt cel ce vă aduce
uscatul
pe malul stîng al mlaștinei...............
În mersul său
clocotește din perioada mezo litică
Baștina!!!!!!!!!!!
002159
0