Poezie
12 87
u
1 min lectură·
Mediu
Lîngă prispa noastră trăeste un gîndac
care tot roade la
că se aude și în șura noastră de lîngă prevaz
îl văd și eu cum calcă sămeț pe ste o grămadă de
gunoiul ăsta e toată băogăția lui sireacul nu are altă
bogăție el și niș eu nu-l pot ajuta cu șeva de ronțăit căci
am trecut la timpul trecut și deci nu am ce face
cu prezentul ista supărat pe mine și pe el are să-l doară
dar nu am să fiu eu de vină că el nu va avea ce roade
mîiine și poate niș poimîne...
Așa a dorit Dumnezeu că unii fac doar miere de mîncat iar
alții fac doar și tot de mîncat însă
pentru alții e hrană iar pentru
uniii e
mucă zădarnică...
001.133
0