Poezieurban

12 34

1 min lectură·21 martie 2010

Mediu

unguiet pe la poale se lăsase o vietate de iarbă abea

ieșită cu obrajii la soarele încă netrezit de vară

sau de excess de primăvară......................

iarba asta de primăvară cuminte și răbdătoare care așa și

nu sa învățat să pună piciorul ei fenomenal în pragă și să

zică.......................

Pleci Iarnă frumoasă și geroasă acasă la tine că vine

frumusețea de primăvară și mai splendită decît tine și tu

te opintești să mai zăbovești....................

Dar astea sunt povești...............................

crede ce zice băbacu neu că no fost încă pe pămănt iarnă să

nu plece la venirea căldurii de primăvară.................

Da eu așa și vreu ca să rămînă iarna căci atunci tu îmi

rămii doar mie și mă ademenești doar pe mine cu o pezie

de dor și de amețeitor vers alb.......................

Albul ernii se simpte în versul tău alb

și dacă eu nu înțeleg întorsăturile tale de cuvinte

și dacă tu nu dorești să-mi fii muză

eu te iubesc........................................

deși nu nădăjduiesc că te voi vedea vre-o dată

iubită și cuminte

fată de dor și de amurțeală iată că și se duce iarna

așa cum venise cu plapoma sa

albă rece și

îndrăzneală!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

001.061

Parfenie Iliieas. “12 34.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/parfenie-iliieas/poezie/13933907/12-34

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.