Poezieurban

12 10

1 min lectură·14 martie 2010

Mediu

Chiar să știi că nu înțeleg eu cum s-o dizleg eu

pe soarta mea de mine lepădată astă vară la Sofia și acum

tot supărat sunt pe tine că mai aruncat

la o așa adîncime de nu se vede de ici niș zare de dor

și niș cuvîntul meu delir ușor...

Acum iaca și eu mă rog moșnegește să vină pe-o clipă

cel cu aripa lui strevezie și să zică

fii cuminte și rabdă obida lăsată de portul oamnilor falși

și stupizi la port și la cuvînt nu crede niș pe tine nu te

crede că ești și tu cupăcate pline în spate

e desagul tău deși are găuri și are știrbituri

el e eroul tău

acest mic și cuminte desag.............................

Plin cu merinde de care doar ție îți plac.................

Am scos acum la nimereală primul cuvînt din desag

și

iată că tac...............................................

Dar dacă lăsam să iasă cel care era la rînd

atunci ar fi nevoie să zic că

plîng................................................

Și am deșertat acest desag...........

Cu drag...

00881

Parfenie Iliieas. “12 10.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/parfenie-iliieas/poezie/13932960/12-10

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.