Mediu
Mi-au marcat fruntea mea socratică cu estampa veșnicieii
eii cei care o știu cum și cînd se pune
ștampela pe fruntea nedumerită de poet înțlepciunea grea
de a răspunde încercărilor timide de a scrie poezie.......
Și cînd mă așezasei pe prevaz să privesc și eu un pic natura
supărătă pe mine ea
a zmuls din pana mea o poezie de deșanțată urbă
a pus pe călimara mea un fluture cu aripa lui policoloră
și am întins pana spre ea
iar ea îmi coperise cu iubire
apucarea
ce gravă și nedumerită se pomenise pornirea mea spre geam
în care mă priveam ca în oglindă
era privirea ta nedumerită
cu cine eu petrec
copilăria mea
așa că poate are să mă știe și poate are să mă cînte ai zis
iar eu privind prin înfumurarea ta de ani postbelici și de
tîmple cărunțite
aștept
cuvîntul tău iubit
iubite!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
001.013
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Parfenie Iliieas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 146
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Parfenie Iliieas. “11 94.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/parfenie-iliieas/poezie/13931915/11-94Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.