Mediu
degetul asta al tău se plimbă nerușinat pe
și se acoperă cu
sudorea ce
el a transperat...
Nu mai doresc să mă năcăjești tu
lipsită de simț omenesc
eu
nu sunt un colte de dinte care
e necesar săl scoți tu afară tot plouă cu rouă
pe buzele tale se joacă petale din
speranțele mele
și eu cu ele sau fără ele
rămîn fidel nedreptății tale
Capricioasa mea
Nechibzuință...
multă am petrecut atîțea ani întregi
ca și acum cînd tu
încerci să dezlegi șiretul la pantoful meu stîng
nu vrea el să înțeleagă
că ești tu unica
mea
iubită și
dragă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
001.028
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Parfenie Iliieas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 101
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Parfenie Iliieas. “903.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/parfenie-iliieas/poezie/13921186/903Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.