Poezieurban

842

1 min lectură·4 decembrie 2009

Mediu

Eu stau acum la poartă

frumosul tău covor

mă invită

să intru în umbră de

Implor...

Și cer să fiu un soare de cel ce e nestins...

Dar infinitul urmelor

pășește

necuprins...

De-a dragostei finețe eu te implor

deschide ușa stelelor

farmec și tristețe prin razele vieții

mă cearcă din adins...

Și scîrție portița ce duce-n Paradis...

e multă umilință

pentru un suflet șters închis...

Cercinele subt plioape grele de insomn..

îmi povestesc de noapte

și dimineți din

Hol...

s-aude o povață de șoaptă și de vis

tu ești Iubit-o

Noapte...

Iar eu mă ard

îm

vis...

001.019

Parfenie Iliieas. “842.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/parfenie-iliieas/poezie/13917700/842

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.