Mediu
În fine eu am tot dreptul să plec
să rămîn
s-au să mai
aștept-eu...
Tu ești cela care nu știe cum se cerne din făină
Poezie...
Și tot tu mă duci în ispită
cînd ne folosind
de pîine o
hrincă
o arunci fără ezitare în urna din fața
blocului
sterp și obosit de nevoia
ca în fiecare seară să se coboare printre-a inimei
durere...
Mă așteaptă și mai greu...
Nivelul -20 și e greu...
să te convingi că nu e vina Nivelului...
Așa e vița
deschide te rog
Geamurile și le spală
și ai să vezi cît de frumoasă e
Dorința de
Mare...
Dute și dute la urma iubirii și ai să pricpăi că
nimeni
nu vine în zădar să te spele de
gurile
slabe și gurile
rele...
se cere o plată de bacșiș
de mașini cocoțate
pe străzi adormite ce obosite de
forfotul zilei...
dorm coborîte în mare aziluri...
Și unica lor mîngîere
atuci cănd eu scriu
și apuc de gît o
durere...
001.201
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Parfenie Iliieas
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 164
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Parfenie Iliieas. “751.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/parfenie-iliieas/poezie/13914759/751Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.