Poezie

631

1 min lectură·15 octombrie 2009

Mediu

Treizeci și cinci de tineri răniți de o grenadă...

La ziua orașului...

În centrul capitalei...

Și o marșavă maină de iudă care a aruncat...

Cu moarte în Oameni...

În ziua cănd se bucură lumina...

El care nu știe de milă...

Cu zăbale și ură în gură...

El care nu știe nici milă de mamă și nici de omenie...

Insă v-a șterge cu propriul sânge...

Ucigașul nu are o viață lungă...

Răsplata pe urmele lui are să vină când...

Îi va fi mai bine...

Nemernic în fapta sa de Iuda...

Îi pare că bine se ascunde...

Dar de unde...

Căci creerul lui e o zeamă de acreală...

Din trei milioane s-a găsit

O lighioae...

Nu cred că-l binecuvântase Părinții...

Dar cine însă-i permise...

Să taie din tulpina vlăstarului în pornire...

Ești oarbă și neputiincioasă

Omenire...

Dacă permiți să nimicească

Copiii...

001.154

Parfenie Iliieas. “631.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/parfenie-iliieas/poezie/13910529/631

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.