Poezie

Geometria regretului

1 min lectură·4 iulie 2007

Mediu

De la punctul meu la punctul tău:

îmi pare rău.

De la punctul meu la punctul tău:

iartă-mă c-am fost și prost, și rău

cu tine.

De la punctul meu la punctul tău:

liniile drepte mi se par acum curbe,

geometria e plană de-a dreptul,

spațiul meu e gol,

fără zâmbetul tău.

Punctul meu se dilată spre punctul tău,

pătratul tău îl circumscrie pe-al meu,

iertarea ta mă face să zbor

într-un plan superior,

spre tine...

Linia dreaptă dintre noi

a devenit mai strâmbă;

greșeala mea stupidă

s-a transformat în

exercițiu dificil

de geometrie sentimentală.

Oricum, să știi, punctule drag,

în spațiu sau în plan,

în geometria lui Euclid

sau cea a lui Riemann,

vreau să mă ierți

și să mă-ndrepți,

să ne unim din nou în cerc,

să mă iubești,

să te iubesc,

să fim ca la început

noi doi

pe aceeași dreaptă infinită,

paralela unei prietenii

indescriptibile...

001.457

Padimov. “Geometria regretului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/padimov/poezie/1734545/geometria-regretului

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.