Poezie
… te iubesc și-n versuri,
2 min lectură·
Mediu
Mi-am tot dorit ca să iubesc
Și-acuma am pe cine
Dar zi de zi eu mă trezesc
Și nu e’ lângă mine
Noaptea sunt cugetător
Și ziua simt durere
Căci am pierdut de ce mi-e dor
Și nu mai am putere
Am s-o descriu acum încet
Iubirea vieții mele
Este un înger în priviri
Lumina unei stele
N-am să-ncetez să o iubesc
Căci sufletul mi-o cere
Ea mă-nțelege și mi-a spus
- N-am să te uit,…mi-s grele
Sunt sentimente foarte adânci
De aceea simt durere
Și nu ar vrea să fiu doar trist
Căci sufletul i-o cere
Și văd un întuneric trist
Și-un orizont cam negru
Aș vrea să mă trezesc din vis
E’ un coșmar funebru
Și-aștern cu negru pe fond alb
Cuvinte într-o rima
Și-mi este greu să cred acum
Că pierd a mea “divină”
Pe obraji se scurg încet
“ Lacrimi de iubire “
Și mi-aș dorii nespus de mult
S-o am lângă mine
Din chipul ei am să rețin
Ochii și tot restul…
Un trup suav neîntâlnit
În tot universul
E dureros căci pleac-acum…
Îmi va ramane-n minte
Căci o iubesc atât de mult
Și nu mai am cuvinte
Nu m-a crezut odat’ demult
Când îi spuneam într-una
Tu ești sortită ca să fi
A mea numai și numa’
Nu vreau să-ți cer să te întorci
Citind aceste rânduri
Eu vreau doar să-nțelegi
Simtind a’ mele gânduri
Am să repet dar prin scăpări
Uimit de-a’ tale gânduri
Nu poți iubi dar ai să ți
Voi fi convins, spunându-mi
Îți mulțumesc că exiști
Valoarea mea morală
Îți mulțumesc, să nu eziți
Să-mi ceri cândva povară
Iertare am să-mi cer și-acum
Pentru acel delict
Căci nu mi-o pot ierta nici eu
Și sufletul mi-e fript
Un iceberg mi-apas-acum
Coloana vertebrală
Mă doare că te-am pierut
Pentru a doua oară
Stăteam în cameră privind
În pas de plecare
Te-am sărutat, era să plâng
Simțeam că te doare
Þi-ai fi dorit ca să rămân
Și am plâns tot drumul
La telefon m-am prefacut
Tu nu suportai chinul
Numai acel ce va iubi
O să-l bufnească plânsul
Si-ți scriu aceste rime, ști…!
Eu te iubesc și-n versuri.
Cosmin Onu
15 mai 2006
003304
0