Poezie
Sfarsit
1 min lectură·
Mediu
Am pus intr-o cutie veche mangaierea ta.
M-am straduit sa asez aici urma buzelor tale.
Mi-e greu dar adaug privirea ta plina de dor.
Si totusi nu sunt libera de tine...
Mai era ceva...
Iubirea pe care ti-o port.
Mi-o smulg din suflet si o asez in cutie.
Mainile mele tremura pe capacul ei
Si inlemnesc asa.
Privirea mi-e atintita pe durerea impietrita.
Astept pentru ultima data un semn...
Zornaitul telefonului,vocea ta,
Mainile tale pe umerii mei...
Nimic.
Incerc sa-mi adun puterile
Si strang din mine
In varfurile degetelor
E o ultima lupta
Intre ce a fost si ce va fi.
Acum ori niciodata...
Inima trage cortina uitarii,
Iar degetele apasa intr-un scrasnet surd
Capacul cutiei.
Din mine se scurge
Toata minunea vietii.
Incui cutia cu o lacrima
Si o privesc avid.
S-a sfarsit...
012.359
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- onofrei karina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
onofrei karina. “Sfarsit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/onofrei-karina/poezie/177389/sfarsitComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IP
IPioan peia✓
e bine. ai început cu sfârșitul. dar câți nu încep așa și iau Nobelul, în final. insistă, poate se nimerește!
0