Poezie
Tempus Fugit
1 min lectură·
Mediu
Pustiu.
Stânca albă țipă ascuțit.
Vântul...
Înmoaie aripele frunzelor în întuneric mat
Scornește însetat urâtul
De sub,păianjeni de neguri ies amețiți
ascunzându-se în pământul de sub unghii.
Am păianjeni ascunși în pământul de sub unghii.
Sunt de vânt
Sunt de vânt și de zăpadă.
Nu pot gândi.
Am tulpini ascuțite înfipte în carnea de cenusă a gândului
Din care mai ies fulgi...fluturi de-o clipă...
Copii ai vântului ce-aleargă desculți și goi
Peste cioturi lunare.
Aș vrea să scap de rădăcini
De vise ce pompează
Galopează-n sânge,cai de foc ai lunii
Lânga fumul de țigară,
Cupa timpului e-aproape goală
Picaturi de Cotnar au mai ramas...
Decât nimic.
001.075
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Onet Alice Emilia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Onet Alice Emilia. “Tempus Fugit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/onet-alice-emilia/poezie/13970570/tempus-fugitComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.