Poezie
uitarea
1 min lectură·
Mediu
Mi-as dori sa-mi umplu sufletul
cu mila si speranta si uitare,
sa-mi cufund mintea istovita
in apa dulce a iertarii,
sa pot fi milostiva
cu durerea care picura
stropi de lacrimi in inima.
sa pot prinde speranta in zbor
si sa o tin acolo, nemiscata,
fara a-i da drumul
amagindu-o ca e locul aici.
sa uit departata amintire
a iubirii, a milei si-a sperantei.
dar tot ce-mi raman sunt lacrimile
care curg siroind prin suflet,
fara a mai putea visa la
speranta de a uita visarea.
001.648
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- oita cristina
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
oita cristina. “uitarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oita-cristina/poezie/1734940/uitareaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.