Poezie

Funeralii

1 min lectură·1 decembrie 2010

Mediu

Eram copilul tău, mamă

și îți spuneam seara povești,

te înveleam, te sărutam

și te lăsam să sângerezi tăcută

cu monștrii tăi, cu vene albe

prin care curge var...

Uneori, ziua stăteai la fereastră

în cămașa albă și

lungă până la genunchi,

cu părul despletit și ud...

Priveai spre noapte

și gângureai ca un copil bolnav...

Erai copilul meu, mamă!

și te lăsam să râzi

printre roțile de tren...

Þi-am prins amintirea în pagină

cu bolduri negre, ca să nu scape...

Iar pagina... am ars-o!

001.157

Oana Cerbanescu. “Funeralii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oana-cerbanescu/poezie/13963096/funeralii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.