Poezie

Fular

1 min lectură·19 octombrie 2012

Mediu

E frig, dragul meu,

un frig atât de vânăt,

că mi-aș pune palmele căuș

înlăuntrul gândului tău

să mă-ncălzesc,

ca un copil în noaptea de Crăciun

între noi și iarbă

între stalactite și rășina stelelor

e o pârtie de șters himere…

ne tot ningem prin ceață

când ne căutăm,

umbre de mahala,

printre indicatoarele spre centru,

izbindu-ne de colțuri indecente de lună

și dragostea se face pe orbecăite,

ca între două pete de pedeapsă

știu, sunt punctul rămas în stație

ești unghiul cocorilor

dând colțul străzii…

când și idealul e mai simplu

decât plecarea unui autobuz

003.279

Nitu Maria. “Fular .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nitu-maria/poezie/14016331/fular

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.