Poezie
O întrebare
1 min lectură·
Mediu
Mă întrebam dacă timpul așa lung cum pare,
Să fie oare de jucărie?
Sau
Venind spre casă, de ce totuși ajung undeva
Și de vreme ce încerc
Să mă parcurg de la un capăt la altul
De ce totuși reușesc să mă pierd
Fără speranță
Și de ce dacă tot mă ajung
În cele din urmă
Rătăcirea îmi place
E ca și cum
Așa cum îmi spuneai odată
Ne place să înfruntăm
Pericolele imaginabile
Viețile noastre mici-mici
Vietățile care mor în noi
Poate sunt doar pietre de pe drum
Nici nu știu când te-am întrebat ultima dată
Pe ce deget de-al tău să mă agăț
Nici nu mai știu ce ai răspuns atunci
Ai zis da, dacă vrei tu
Poate am uitat
Sau poate m-am uitat
Dar ce contează
Sau
012.826
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Nicoleta Zamfir Furtuna. “O întrebare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicoleta-zamfir-furtuna/poezie/242772/o-intrebareComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
patosul rătăcirii se amplifică prin înfruntarea pericolelor, vieților nostre mici, vietăților ce mor în noi sau pietrelor de pe drum. Agățarea e un semn (de întrebare) pe cale, a cărui urmă se pierde în final ca sub un văl enigmatic...
0
