nicolae tomescu
Verificat@nicolae-tomescu
Mulți, foarte mulți ani doar ca cititor am avut de-a face cu literatura. -din ianuarie 2007 public frecvent pe Agonia ro. -colaborări sporadice în Tribuna Sibiului, Formula AS și în Boema (Revistă de literatură și artă) ce apare la Galați -septembrie 2012:îmi apare romanul Spre Necunoscut la editura ARHIP ART…
paște blând prin Rai
cântând cu-aceeaș voce
Trup Sfânt purtat-a
și când se pierde-n ceață probabil tot într-acolo purcede.
Dac-o fi așa și noi râdem de el?
Pe textul:
„senryu (cu măgar)" de Flavia Muntean
M-ar interesa care este contribuția la elucidarea problemei întrcât cf. dex.:ESÉU s. n. 1. studiu de proporții reduse asupra unor probleme filozofice, literare, științifice etc., care expune un punct de vedere personal, fără intenția de a epuiza subiectul...
Pe textul:
„Ultimele zile de viață ale lui Ion Luca Caragiale" de Ion Ionescu
măgarul în ceață, acul în carul cu fân și câte și mai câte în Triunghiul vestitelor bermude.
Fiecare ar merita câte un poem.
Mi-a plăcut Kigo-ul și ambiguitatea dispariției (dispare în ea însăși ori în noaptea ce marchează solstițiu de iarnă?)
Pe textul:
„haiku (noaptea cea mai lungă)" de Flavia Muntean
Apoi:Slujba de înmormântare a fost ținută de Take Ionescu, urmată de Delavrancea, Sadoveanu, Mihail Dragomirescu și I. Procopiu.
Slujba de înmormântare se ține de un preot sau de un sobor. Cei menționați or fi ținut cuvântări.
Pe textul:
„Ultimele zile de viață ale lui Ion Luca Caragiale" de Ion Ionescu
Acuma-mi dau seama. Sub un titlu generic trebuia să scriu și:
Casă-n troiene-
un bătrân neputincios
se uită pe geam.
Pe textul:
„haiku" de nicolae tomescu
Dar cât timp nu i-a trebuit de la costumașul confecționat dintr-o singură frunză până la acele lenjerii intime ce tot spre dimensiunea frunzei aspiră.
Este adânc adevărul înserat în ultimele 4 versuri.
Pe textul:
„programarea unei eve moderne " de Ottilia Ardeleanu
Să avem îngăduință față de textul unui copil de 12 ani.
Cam așa se scria pe acele scânduri vopsite în roșu: fără diacritice și după reglementările Academiei de atunci: familia de cuvinte a României cu â din i
Mulțumesc pentru interes
Pe textul:
„S-au produs doar câteva schimbări" de nicolae tomescu
din zilele geroase
stârnește amintiri -
flori de cireș și
zumzet de albine.
O nostalgie a primăverii în plină iarnă. Cam asta mi-au indus tabloul și versurile de mai sus. Desigur pot fi și alte sensuri.
Pe textul:
„Așteptare " de Cristina Rusu
O poezie ușor de citit pentru că are rezonanță în sufletul oricărui bărbat de o anumită vârstă. Și sunt aproape sigur că nu numai la aceia.
Frumos
Pe textul:
„Recesământul de femei" de Dumitru Mălin
s-a săturat mâncând nuci
acum muncește
mulțumesc de prezență
Pe textul:
„statuie ninsă" de nicolae tomescu
Darul acesta din cer, zăpada, parcă impulsionează poemele scurte.
Primul tristih se potrivește perfect unui grup statuar, din curte unei cazărmi, aflat tot în urbea noastră.
De remarcat contrastul alb - negru din al doilea.
Pe textul:
„statuie ninsă" de nicolae tomescu
E grădina în care a avut loc prima Înviere
Cred că cele două versuri:
ultimele vorbe vor fi spuse întotdeauna ieri
după care buzele coboară înlăuntru pentru a da socoteală
sunt cheia pentru Colecția în care ai încadrat Poemul
O lua acelaș drum și această părere?
Pe textul:
„iarnă în Ghetsemani" de silviu dachin
Da, Topârceanu. Cred că a văzut și el Statuia lui Barițiu cu mâna-ntinsă din Fața Bibliotecii Astra din Sibiu. Trebuie doar să mă lămuresc dacă exista statuia în 1937 când a murit Poetul
Pe textul:
„statuie ninsă" de nicolae tomescu
zâmbeste o copilă -
câți ani o avea?
Pe textul:
„senryu (aniversare)" de Flavia Muntean
Ar merge, cu aceeași tematică, și o povestire din care să apară o lume prea puțin cunoscută copiilor sau nepoților noștri.
Felicitări pentru drumul ce-l parcurgeți spre lirica niponă.
Pe textul:
„Schiurile mele" de Miclăuș Silvestru
Unele chiar pline de haz precum:
la prima trambulină
vreascuri de-adunat
Ori:
Moft satisfăcut –
pe sania cu lemne
copil curmeziș
Pe textul:
„Temă cu variațiuni" de Miclăuș Silvestru
Pe textul:
„haiku " de Flavia Muntean
"Înștiințarea",de care vorbiți este o scrisoare trimisă familiei de comandantul companiei din care făcea parte sublocotenentul din text. Am pus puncte de suspensie pe fragmente nesemnificative.
Cu acest fragment, al 22-lea din capitolul XII, am încheiat, cred, Drumul spre necunoscut. Cât de curând o să trag la imprimantă tot materialul, îl voi corecta o și probabil mai tăia și restructura, apoi voi vedea ce voi face cu el.
Pe textul:
„spre necunoscut Capitolul XII (22)" de nicolae tomescu
Dar nu ești singura teribilistă, mai e și Oana Zăvoreanu.
Cu ani în urmă am avut în mână o revistă literară(foarte veche) în care Poșta redacției era ținută Al. Vlahuță. Îi răspunde unui teribilist care zicea cam așa: mamă ești o criminală/ pentru-o clipă de plăcere... etc. Ași vrea să fi citit și tu articolul.
Și apoi "poezia" începe cu o inadvertență: Aș vrea să fiu metalul, ce vântul îl gonește peste vale. A văzut cineva vreodată un metal dus de vânt?
Nu comentez mai departe.
Pe textul:
„Te blestem, Mamă!" de Cîmpian Cristina Iulia
De îmbunătățitFrumoasă imaginea dansatorului solitar
Pe textul:
„bunic nehotărât" de nicolae tomescu
