Poezie
Pre silentio stampa
Inima albastra
2 min lectură·
Mediu
Acum,cand viata mi-a ajuns la sfarsit,
Imi doresc ca pe nimeni sa nu fi ranit..
Sa radeti toti in urma mea ...
Ca am plecat..e vina mea...
Am fost si bun..am fost si rau ..
Poate-am uitat de Dumnezeu..
Dar nimanui eu n-am vrut raul..
Si acum sub mine-i haul..
N-as vrea ca tu acum sa judeci ...
Nu stii cum e usor s-aluneci..
Incet-incet, catre durere..
Incet-incet, fara putere...
Sa fii de catre toti blamat,
Sa fii mereu doar vinovat,
Sa fii lasat mereu deoparte..
Sa fii cel vazut aparte..
Am suferit,am rezistat..
Acum puterea m-a lasat !
Imi pare rau ca doar tu stii,
Ca o sa ma ridice ingerii..
Ai fost o pata de culoare..
Acum te las,si asta doare..
Tu ramai bine,visatoare..
Ramai cu bine,esti luptatoare!!
Si eu de undeva de sus,
O te vad..desi m-am dus..
O sa iti veghez mereu pasii
Asa cum fac toti ingerii..
Ramai cu bine,nu uita
Ai pus culori in viata mea
Asa cum toate insa trec
Asa acum eu o sa plec!!
Nu plange,nu esti vinovata
Ca viata-mi este innourata
ca toti mereu ma fac sa plang
Ca zilele eu mi le sfrang !!
Dar poate va fi o minune,
Ce ma va tine langa tine
Si voi ramane pamantean
O sa ajung si la lian..
Zile senine tu prevezi,
Zile vazute cu ochi verzi
Cu cer albastru,nori de puf
Prevezi speranta in vazduh..
Eu am ochii-ntunecati
De rautate desenati,
Desi vedeam si eu senin..
Acum nu vad..traiesc in chin!!
012.518
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nicolae Rares
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 251
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 48
- Actualizat