Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Iepurele șchiop

1 min lectură·
Mediu
IEPURELE ȘCHIOP
Înc-o dată mă încearcă
fuga fără nici un rost;
vreau să merg spre niciodată,
umbrei caut adăpost.
Iepurele șchiop mă duce,
blana lui îmi crește mie,
îi simt fuga în spinare,
învăț frica argintie.
Și suflarea lui fierbinte
- mi pune ghearele în gât
când eu vreau să țip cuvântul
care-odată ne-a urât.
Sângele fără măsură
trece-n carnea iepurească –
tot mai mic mă fac deodată-n
șchiopătarea mea firească.
Și simt iepurele blând
cum încalecă pe mine
și cum merg spre niciodată
și cum și el însuși vine
și cum fuga fără rost
nu e-a iepurelui care
nu mai știe ce a fost
și nu-și are-asemănare.
Mă devoră el pe mine
și-l devor și eu cu zel –
noi suntem chiar drumul însuși,
noi suntem de-un fel cu el.
Aerul ne e un pântec
care nu ne mai încape –
iepurele șchiop și omul:
un cuvânt tot mai aproape.
Eu alerg cu el în spate
dar povara lui sunt eu –
e călare dar nu poate
iar scăpa de trupul meu.
I-am crescut și eu în carne,
umbra nu ni se desparte –
om și iepure, deodată,
călărim aceeași moarte.
NICOLAE BÃCIUÞ
019914
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
194
Citire
1 min
Versuri
42
Actualizat

Cum sa citezi

Nicolae Baciut. “Iepurele șchiop.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-baciut/poezie/160443/iepurele-schiop

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@adrian-erbiceanuAE
Adrian Erbiceanu
Stimate domnule Baciut,
biografia prezentata este coplesitoare. M-as fi asteptat, vazand exceptionala insiruire de titluri si materiale publicate, sa va faceti intrarea, pe acest site, cu poezii de marca. Am deschis, absolut la intamplare, poezia \"IEPURELE SCHIOP\". Deziluzie! Citez:
\"Și simt iepurele blând
cum încalecă pe mine
și cum merg spre niciodată
și cum și el însuși vine\"...
M-ati intors cu vreo doua veacuri in urma, la Alecu Vacarescu.
Excluzand aluzia la basmul cu \"un iepure pe jumatate schiop\" si la finalul care incearca, metaforic, sa salveze ce mai poate salva, poezia nu se ridica, stilistic, la valoarea pe care banuiesc ca o aveti. Spun asta pentru ca, fiind corect cu mine, consider ca o obligatie sa fiu corect cu fiecare.
Banuiesc ca inaltimea de la care coborati, facand - imi permit sa zic - cinste siteului, ii face pe cei care ar cuteza sa comenteze poezia, sa se simta blocati.
Ca simplu iubitor de poezie, si tocmai de asta, imi permit sa va urez BUN VENIT pe Agonia. Asteptam poezii care sa se ridice la valoarea pe care, cu siguranta, o aveti.
P.S. Interviul cu Nichita Stanescu este cu totul altceva.
Succes!
Cu sinceritate,
0