Poezie
II
1 min lectură·
Mediu
mi-e frig
și mi-e rece
mi-e Bacovia.
mi-e semn
și mi-e singurătate
care-o fi sensul calmului ăstuia ne-liniștit ?
mi-e ploaie
și mi-e întristare
de la vremea de-afară să fie oare?
mi-e \'unul fără de iubire\'
și mi-e sete de NOI
sau poate dinăuntru vine?
mi-e fără de cuvinte
și mi-e așa dintotdeauna
și cine vrea a mă scoate din mine?
mi-e gri
și mi-e vânt
oare mai există cineva?
mi-e rock
și mi-e baladă tristă
salvează-mă Ea, jumătatea mea!
mi-e ceață deasă, cabotină
și mi-e ocean de ne-iubire
sau nu exiști?
mi-e galben de toamnă, roșcat policolor
și mi-e amar singur în viață
dă-mi-o, Doamne!
mi-e bătrânețe seacă, sură
și mi-e inima pură
unde ești, Ea-iubire?
mi-e moartea mai aproape
și mi-e mai grea chemarea
arată-te că mor!!!
mi-e\'ntinsul suflet negru
și mi-e inima pustie
alintă-mi-o, rază de soare!
mi-e Eu
și mi-e rușine
că nu sunt lup, ci oaie
și-astept un dar ceresc
și nu mai îndrăznesc
să lup, luptând
să caut,
să te găsesc,
F E M E I E !
001642
0