Poezie
În spuma ce-a rămas din valuri
1 min lectură·
Mediu
Sunt mulți ce spun că marea cântă,
Însă eu știu că marea plânge
La maluri, când mereu e-nfrântă
Prin valul ei care se frânge.
Și spuma-n boabe efemere,
Stă ca o palidă-ncercare
De a aduce mângâiere,
Chiar pentru valul care moare.
Și-alt val ce vine după el,
După acel care-a pierit,
În spuma lui s-a prăpădit
Și tânguirile-s la fel.
Din când, în când,marea se-ncruntă
Și cu tridentul lui Neptun,
Purtat de un talaz nebun,
Doboară malul ce-o înfruntă.
Un val, pe drumul lui purtat,
Își duce-aceeași încercare,
Dar numai el, el singur moare,
Chiar dacă altul l-a urmat.
Și dacă vei privi la maluri,
De vei privi la orice val,
Vei înțelege că la mal
Se sfarmă multe idealuri.
Oare ce-ar fi, dacă pe mare,
Cu toții ne-am gândi la mal
Și-am frânge orice ideal
Și-am renunța la încercare ?
Atunci și viața, ca și marea,
Ar fi o baltă muribundă,
Fără fiorul dat de-o undă,
Care înseamnă încercarea,
Căci iată! Spuma de la valuri
Se va-ntări la mal de mare,
Atât cât lasă fiecare,
În lupta pentru idealuri.
001.119
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Neculai Dontu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 180
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Neculai Dontu. “În spuma ce-a rămas din valuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/neculai-dontu/poezie/13911806/in-spuma-ce-a-ramas-din-valuriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.