Poezie
Și iată-l cu dulci adieri
Vânt de primăvară
1 min lectură·
Mediu
Înspre zăpezi troienite,
Când vremea-n răscruci s-a oprit,
Din locuri de soare-ncălzite,
Se-aude c-ar fi pornit,
Un vânt dus de zâne vrăjite.
Un vânt de grădini așteptat
Și de păduri amorțite,
De apele ce-au înghețat,
De păsări ce-așteaptă zorite,
Să vină de unde-au plecat.
Și iată-l, cu mângâierea
Purtată în dulci adieri,
Scurtând de îndată șederea
Zăpezilor - grele poveri
Și-n toate aduce puterea,
Ce-i clocot de sevă și-avânt,
Spre muguri cuprinși de fiori,
Să-ntâmpine boarea de vânt,
Cu frunze plăpânde și flori,
Miracol de vrajă și cânt.
Pe jos, covorul de stele,
Oglindă la cerul de sus,
A desenat viorele,
Pe drumul ce-anume e pus,
Să vină alai de lalele.
Uimit de castanu-nflorit,
Își ține în loc răsuflarea
Și stă ziua-ntreagă vrăjit,
Privind ce frumoasă e floarea
Și câte albine-au venit.
Și pregătit de plecare,
Din roua iscată în zori,
A picurat lăcrămioare,
A pus și salcâmului flori
Și-apoi s-a dus. Unde oare ?
001.020
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Neculai Dontu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 155
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Neculai Dontu. “Și iată-l cu dulci adieri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/neculai-dontu/poezie/13910719/si-iata-l-cu-dulci-adieriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.