Poezie
Nelu
1 min lectură·
Mediu
Viața lui Nelu e o continuă spălare de rufe.
În unduirile florilor de soc își seduce mustața
și hrană de muște mestecă leneș...
Pitit în miezul mămăligii coasa și-o împunge pe câmpul toracelui instabil
învelit în gheară de urs
și-n cuptoare de lut își zvârle pisicile bocancii și somnul
în timp ce mijlocu-i sângerează la fiece plecăciune.
În copaie trage ploaie
iar irisul îi e un continuu înec de câini cu blana înghețată;
Lasă baltă puii de baltă
fiindcă nu rumegă ceea ce se procreează haotic, fără noimă
precum noima însăși;
compasu-i fură pasul
-la orice diferență de presiune
albinele-și trimite în căutarea celei cu pântecul larg
și piele ciuruită
la limita diviziunii materiei.
Viața lui Nelu e o continuă spălare de rufe.
își mângâie părți ale corpului,le fotografiază apoi le taie
într-o continuă aducere aminte.
Se izbește de pietre
își târăște stomacul în susul și în josul lor
se tocește în jurul coloanei
apoi- fierăstrău fosilizat-
sparge piatra și eliberează mieii hermafrodiți
croșetând lână tuciurie la rădăcina herniei.
001980
0
