Poezie
Glonțul rănit
Te îmbrățișez
1 min lectură·
Mediu
Exiști în rană sub mila glonțului.
Ești soldat amărât
ai uniforma croită din noroi și sânge.
Ai buzele arse la foc mic
de tutunurile vechi
reîntrupate în țigări grăbite.
Mireasa ta o știi împodobită
cu petale de trandafiri.
Te așteaptă cuminte în prima biserică
de fum. Acolo
durerea se jupoaie de pe frica de durere.
Acolo femeia ta este iubită
pe rând
cu ochii deschiși.
Cutremurare...
Pământul se desface în spirale.
Se văd camarazii tăi zburând
de la genunchi în sus
os cu os...
Sunt bărbați din care se vede
numai rugăciunea
lacrima, moartea
ura...
Piatra, șenila, îndurarea
și mai apoi
scrisoarea de acasă.
La urmă
junghierea și prăbușirea.
Îți primești victorios
glonțul gratuit...așa a vrut ofițerul tău.
Tinicheaua funerară
chinuită de doruri de mamă
glorios așezată pe capul tău cândva
șade necitită sub spice.
Călcând cu piciorul gol
pe praful de pușcă
fară să-ți tulbur somnul,
nunta, mirarea,
vin ușor spre tine...
să te îmbrățișez.
motto:
\"nu vreau să fiu erou
într-o țară de kkt\"
Ombladon
002.839
0