Ciorile din conservă

duplicitatea este intotdeauna respinsa de femei, intuitia lor va simti intotdeauna o vorba neauzita, dar cel mai frumos lucru la o femeie e fragilitatea ei, nevoia ei de conserva, de protectie, ai vazut vreodata un pom crescand intr-o conserva ?
Eu, da.

M-am ocupat printre altele cu saditul pomilor crescuti in conserve, si impuscatul ciorilor.Cu constiinta ingreunata de aceste fapte de arme, imi pun capul spre mangaiere, pe esafodul incropit la repezeala din genunchii tai de femeie.

mananc firimiturile cazute de la masa copiilor cu bucuria ca fiecare atingere imi alunga si cainii si ciorile, cred ca sunt mai mult copil cu genunchii zdreliti si privirea speriata

Bine-mi pare sa te regasesc, folosindu-mi cuvintele cheie pentru ganduri negre, vinovate.

da, singura problema ca sensul e curatat, iar daca nu pricepi ca un om isi poate construi un univers hranindu-se cu firimiturile scapate de cei din jur si ca incerc sa le trimit mai departe, ca imi iubesc sotul care a insistat sa-mi postez pe site poeziile de dragoste dedicate lui inainte de a ne casatori si ca ma rog sa-mi alug ciorile lui Dumnezeu iar nu tie, nu am ce-ti face domnul meu, esti tot pe spate pe gheata poeziei

...daca nu vrei, ce am scris eu prin 92-94.
Mi-am recititit in graba toate textele sa vad unde-i problema. Am un comm la \"Cand spui tu PA\" si pentru a nu fi inteles gresit ma vad nevoit sa expun intregul text pentru a nu va gasi sarita din context:

Am lasat putin lebar in viata ta

Tu esti/parul tau este/in tine am incredere
In tine am incredere cand adormi
Si vorbesti
Si observ pe fata ta linistita cum apare un rid apoi altele
De parca alaturi de mine un duh ti-ar cuprinde fata in pumn
si ar strange

Si atunci prind incredere si atunci nu te mai trezesc

Nu mai alung duhul din preajma ta ca pe o musca
Nu mai vad
In sanii tai doua palme de jeg de care intr-o zi Dumnezeu te sterge
Nu mai simt in cracanul picioarelor tale ceaunul de mamaliga al luminii
Sub care stau si citesc
Imi esti necesara nu mai cred ca ai putea dormi langa altul
Cu aceleasi gesturi cu care omul pe parcursul lungii sale vieti
Se sterge la fund prin mai multe incaperi si-n mai multe situatii

Nu mai sper sa te trezesti niciodata si sa-mi spui:
\"Daniel
Am adormit si am visat pe Dumnezeu ca pe un aragaz uitat deschis
Ce-si trimitea pretutindeni gazele ca pe niste duhuri
Noi stateam intr-un pat si ne frecam trupurile
Noi stateam intr-un pat si ne frecam trupurile pentru a putea
provoca o scanteie si a putea intelege.\"

Acum ma astept sa fiti cu adevarat un copil cu genunchii zdreliti si privirea speriata si sa va sfiiti daca va vin si altfel de ganduri... cu care sa ma lasati pe spate pe gheata poeziei. Lipsita de remarcile grosolane la adresa mea, poezia dv ramane inca buna. Nu ma dezic dar va intorc spatele. Dv insiva \"actor\", cum puteti confunda atat de repede interpretarea actorului cu caracterul rau al personajului si sa huiduiti pe strada? Ma crucificati pe baza unor perceptii ale dv de la mare inaltime!