Poezie
rugina
1 min lectură·
Mediu
toată pădurea cuib al cucului rotundă
stă în toamnă pietricele colorate
pârgul frunzelor ca un torent a rupt vara din rădăcini
ține-n chingi
verdele înclinat al colinelor
să nu se verse-n matca cerului
ultima lăcustă mirată a verii
învață să tuborg
o cutie de aluminiu turtită
în timp ce o pungă roșie de plastic
se crede jar la gura sobei
slobodă
în lutul proaspat
un tăran rupt de lemne
se visa
rugină
053672
0

învață să tuborg
o cutie de aluminiu turtită\"
Am stat pana tarziu in noapte sa gasesc un paragraf, de care mi-a amintit finalul poeziei tale. Din nefericire, in acest moment, nu pot sa-l copiez-urmeza o explicatie lunga- si nu vreau sa te plictisesc. Promit sa revein cu citatul. Pana atunci, iti spun, inca o data ca, dupa umila mea parere, ultima lacusta mirata a verii, M_E_R_I_T_A un final pe masura culorilor ei.
Cat despre nada si echivoc, am sa te rog sa faci un popas:
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/131382-inclusiv commm-urile.Stiam (?)ca este o nada:)...dar, ce rost are o capcana daca nu pica in ea nici un cuc???
P.S.: Daca am uitat sa-ti spun-o fac acum- imi place imaginea padurii ou:\"toată pădurea/cuib al cucului/rotundă/
stă în toamnă\". Cat despre rugina, arama, trecere, petrecere...Cu drag,