scena

Același veșmânt în fiecare zi... Aceeași mască întotdeauna Alte roluri cu fiecare dimineață... Doar unul rămâne veșnic Acela de învingător Asupra timpului, asupra încercărilor destinului și asupra sentimentelor distrugătoare care ne încearcă în fiecare clipă Viața, scenă Omul, actor Când seara se lasă și învăluie totul Cortina te ascunde de ochii vrăjmași Atunci ești tu... spiritul... Poți să plângi sau să râzi, să te bâlbâi sau să te pierzi în gânduri Nimeni nu te vede, nimeni nu te aude. Lacrima fierbinte pornește domol din colțul ochiului, Curge pârjolind Și se oprește pe buze... E clipa în care ai dat totul uitării... Acum poți să dormi... Apa e limpede, curată, liniștită Sufletul - senin din nou Cortina se ridică, actorule!