Poezie
ACUM
1 min lectură·
Mediu
Peste sufletul meu…
Ninge cu fulgi de lacrimi roșii
Iluzii, vise ,speranțe-toate-s în zadar
Dacă n-ai fi și acum în sufletul meu…
Tăcerea –vine pe furiș…s-așterne și
Regret?
Prea târziu…plătesc cu suferință pentru trădare
Sufletul, petal trandafiriu, când plâng,
Lacrimile curg… ca râul în vârtej.Precum un vâslaș alunec
Lipsești și doare…noaptea
Noaptea visez și delirez,
Tu vii, te-apropii și-mi săruti ființa…știu că esti tu,
Parfumul pielii îl simt,ești al meu..
Nu pot uita ce clipe dulci au fost
Trecutul pare-o fantasmă ce-mi urmărește calea..
Dar alerg căci vreau să uit…pe o potecă
Pe care alt-dată o știam, acum rătăcesc…
De ce?
Pentru că inima ta erau ochii mei…
Rătăcesc.. dar a venit momentul să las trecutul să mă prindă
Și să sugrume o iubire ce-a fost poate mai slabă decât am crezut
Adio!Iubite pleacă-n negura nopții cu tot cu amintiri!
001641
0