Poezie
FOC STINS
durere in suflet
1 min lectură·
Mediu
FOC STINS
Mi-e sete de nori prin plânsetul lor
să picure și lacrimile mele
prin fulgerele cerului
s-alerge și furia mea
învolburată de păcate
să se sfarme într-un copac.
Ghimpii înțeapă tălpile ude
Iar sângele curge pe pământul însetat
Aleargă-n praf gânduri curate
Curând o să se-ntunece și ele.
Un curcubeu rătăcit mai ține loc
De pat pentru străinii stropi de rouă
Nu plouă de ce-ar ieși un curcubeu?
Poate-a uitat de el și Domnul
Și-l lasă liber în zări.
O pasăre în lanțuri se zbate
Penele-i albe întinate sunt de sânge
Lanțurile grele îi sfărâmă oasele
Aripile au obosit să bată
Închide ochii și visează că iubește.
001242
0