Poezie
Povestea crinului
(Din cartea \"Suflet de crin- Povestiri\")
1 min lectură·
Mediu
Povestea crinului
Jos în vale, lângă râu,
Șade-n ierburi pân la brâu,
Ocrotit de-o tufă deasă,
Un crin alb ca o mireasă.
Cum mijește dimineța
El cu rouă-și spală fața
Și o-ndreaptă apoi sfios,
Către cerul luminos.
Floarea lui cea delicată
Numai soarelui o-arată.
Iar acesta îi trimite
Raze blânde să-l alinte.
Și petrece pe pământ
Numai el cu cerul sfânt,
Numai el cu mândrul soare
Până când, spre toamnă, moare.
Crinul e, copilul meu,
Chipul sufletului tău:
Alb, curat, privind mereu
Numai sus, la Dumnezeu!
002.282
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Monahia Parascheva Avădanei. “Povestea crinului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monahia-parascheva-avadanei-0020080/poezie/207275/povestea-crinului-2Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.