Poezie
Batalia
1 min lectură·
Mediu
Cetatea linistita pe un deal zacea
Facliile de ea proptite
Stateau stinse linishtite
In zare se vedeau
Armate ce-naintau
Mii de luminite
De la torte aprinse
De la suflete incinse
Cu steaguri mari in mana
Soldatii se aduna
In formatie de lupta
De sus din cetate
Din turnul crenelat
Un paj statea asigurat
Cu sulitza in mana
Deodata el vazu
Armate in departare
Si suna din horn
Cu sunet de jale
Deodata din cetate
Un forfot se-auzii
Mii de faclii
Erau acum aprinse
O capetenie striga
Un indemn la lupta
Soldatii se-adunara
Si sabile prezentara
Usa mare a cetatii
Ruginita tare
Cu zgomot mare
Se deschise
Alai de oameni iesira
Paji, soldati si cavaleri
Si se adunara
Si se asezara
In formatie de vultur
Cu ghiarele-n dreptate
Spre a zorii nestemate
Un timp trecu
Armatele se-ntalnira
Fatan-fata stateau
si se priveau
Comandantii intre ei
Deodata la un strigat
Cerul negru se-negri
Sunetul asurzii
Tunurile bateau
Sabila clincaneau
Oamenii urlau
La sfarsit de lupta
Cu spaima multa
Striga cu tarie
Cuvantul groaznic de temut
Mai tare ca spada
Mai puternic decat tunul
Ce in eterna lui existenta
Se afirma cu rezistenta
LIBERTATE
003615
0
