Poezie
CRISTALE
1 min lectură·
Mediu
Un strigăt de ajutor se aude în depărtare...
Se aude tot mai stringent în noapte,
E frig și ger cumplit afară
Pocale de cristale se umplu-
Cristale lichide,translucide-
Sunt lacrimile mele în zi și în noapte.
Așteptarea mă doare;
Respingerea mă doare;
Tăcerea mă doare;
TOTUL mă doare!
Unde ești?De ce nu vii?
Mi se zbat zborurile-n piept!
Agitație și cristale mari se prăvale.
Ascultă!Un geamăt!
E sufletul meu-geme a durere!
Alină-l,mângâie-l și ocrotește-l-
E fragil!Ai grijă de el să nu moară!
Iubirea se zbate și prăvale
Cristale multe în pocale!
00991
0